Cumva destinul a făcut ca eu să ajung în Spania acum câțiva ani, prin 2003, să-mi caut un viitor mai bun. Totul a început în momentul în care am pășit într-o mică fabrică de jamoane din nordul Spaniei. M-a fascinat acel miros specific al jamonului pe care îl simt și astăzi.

Eram uimit de numărul impresionant de piese, toate agățate de niște sfori și îmbrăcate într-un strat albăstriu de mucegai nobil. Nu știam nimic despre jamoane. E normal să fie așa? … am întrebat. Da, este normal, așa se maturează jamoanele, necesită timp. – Ca vinul? … întreb din nou. -Da, bravo, așa este. Îmi aduc aminte ca și cum ar fi ieri.

Mi-am petrecut 7 ani între jamoane serrano și iberice, de toate felurile, pe care le-am așezat în sare, le-am agățat în sfori, le-am uns cu ulei fierbinte, cu untură și la final le-am dezosat, și am dezosat câteva mii poate. Devenise interesat să știu atâtea lucruri despre acest produs și îmi doream să trec la un alt nivel de cunoaștere. Auzisem de multe ori de cuvântul “cortador de jamon” dar nu îi dădusem foarte multă atenție până într-o zi când am întrebat; Eu de ce nu aș putea să fac asta? Nu poți tu să faci asta, e ceva complicat… mi-a răspuns cineva¡! Am zis ok, dar hai să vedem cât de complicat poate fi. Nivelul meu de ambiție și dorință crescuseră dintr-o dată cu mult peste limita legală. O să fac asta, mi-am zis. Și am început ușor, zi de zi, lună de lună… .

Îmi doream atât de mult să particip la evenimente încât eram dispus să o fac gratis, și am făcut-o de multe ori, era o plăcere. Am descoperit că satisfacția cea mai mare o am atunci când le ofer oamenilor jamon, ei îmi oferă un pahar cu vin și schimbăm impresii despre jamon și nu numai.

În 2012 am simțit că locul meu este acasă, în Brașov, unde m-am născut, și m-am întors. Mi-am găsit un job în domeniul imobiliar unde activez și astăzi.